PROSANA –​​ PROACTIVE HELTH WITHOUT BORDERS SĂNĂTATE PROACTIVĂ FĂRĂ FRONTIERE​​

PROIECT DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ​​ nr. 2SOFT/4.1/104​​ finanțat în cadrul Programul Operațional Comun România - Republica Moldova 2014-2020 prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate (ENI)

Parteneri:​​ 

  • Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, România

  • Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul

OBIECTIVUL GENERAL:

Obiectivul general al proiectului este​​ să fie îmbunătățită starea de sănătate a 630 de studenți și angajați din cele două instituții publice partenere prin activități de formare, conștientizare și dotare pentru prim ajutor​​ în cele 14 luni de implementare a proiectului.

Acțiunile propuse​​ creează condițiile pentru ca, în cazuri de urgență, toți membrii grupului țintă să aibă acces la servicii medicale de prim ajutor, cu efecte benefice în condiții de risc vital. Prin urmare, pentru crearea acestui pachet de servicii, vor fi luate în considerare 2 acțiuni:

  • prima, care urmărește​​ formarea resurselor umane​​ care vor realiza intervențiile de prim ajutor și o rețea de formatori cu membri atât din rândul studenților, cât și al angajaților celor 2 universități​​ 

  • și a doua, care își propune să ofere​​ 80 de truse de prim ajutor​​ care conțin defibrilatoare pentru a fi instalate în clădirile care deservesc activitățile de predare și campusurile studențești din cele 2 instituții publice.

În acest fel, membrii grupului țintă și cei care au nevoie de intervenție de urgență în zonele apropiate celor 38 de clădiri ale celor 2 instituții pot beneficia de servicii medicale de urgență până la sosirea echipelor de intervenție specializate.

OBIECTIVE SPECIFICE​​ (OS):

OS1.​​ Crearea de structuri durabile formate din 630 de resurse umane (persoane) instruite pentru a oferi intervenții de urgență de prim ajutor în cele 14 luni de implementare a proiectului

La alegerea grupurilor țintă ca resurse umane, au fost luate în considerare informațiile oferite de instituțiile de la nivel local și județean și de instituțiile reprezentative ale sănătății publice din cele două zone (Galați și Cahul) care gestionează și administrează problemele specifice, informații care a ajutat pe tot parcursul activității de fundamentare și validare a proiectului. Criteriile de selectare a membrilor finali​​ ai rețelei și a participanților la activități sunt: ​​accesul dificil la informații de specialitate (tipărite sau electronice), rolul pe care îl joacă în dezvoltarea organizațională și socială, cererile de asistență adresate structurilor de asistență medicală pe care personalul nu are timpul necesar pentru a aplica intervenția specifică, capacitatea beneficiarilor de a fi cooptați în acțiunile viitoare organizate în regiune, astfel încât ei înșiși să devină diseminatori de competențe și abilități în cadrul comunităților locale și academice de unde provin.

Rezultatele proiectului care vor contribui la realizarea obiectivului specific 1:

  • Informațiile practice despre primul ajutor vor fi promovate în rândul oamenilor, ținând cont de relevanța informațiilor pentru viața proprie, durabilitatea acțiunii și efectele de multiplicare;

  • 30 de persoane capabile să promoveze informații și instruiri de prim ajutor și care dețin competențele necesare pentru elaborarea și implementarea unei sesiuni de conștientizare și informare la scară mică la cerere;

  • O rețea nouă creată în rândul persoanelor din cele două părți ale frontierei din zona Cahul-Galați, care vor avea o experiență pozitivă în cooperarea între ele;

  • Părțile interesate și beneficiarii regionali vor conștientiza proiectul, obiectivele și rezultatele așteptate;

  • ONG-urile, autoritățile publice locale și alte grupuri de inițiativă (cel puțin 6 unități) vor afla despre proiect prin prezentările elaborate de grupul țintă în cadrul proiectului – membrii rețelei.

OS2. Dezvoltarea resurselor logistice adecvate pentru prim ajutor în caz de urgență efectuate pentru studenții și angajații celor 2 instituții partenere în 14 luni de la implementarea proiectului

În calitate de instrumente pentru cei 30 de formatori și cele 600 de persoane instruite, 80 de truse de prim ajutor în cazuri de risc vital vor fi instalate în cele 38 de clădiri ale celor 2 instituții partenere care conțin un defibrilator și un kit de prim ajutor. Acestea vor fi distribuite și instalate în locuri accesibile celor care au fost instruiți să le utilizeze, precum și publicului larg, deoarece atât în ​​Galați, cât și în Cahul, majoritatea evenimentelor publice au loc în aceste clădiri (târguri de locuri de muncă, concerte, expoziții, evenimente culturale – spectacole naționale și internaționale, târguri și expoziții, conferințe și colocvii științifice etc.).

Aceste resurse logistice vor fi, de asemenea, promovate în mod adecvat în rândul beneficiarilor finali, astfel încât să se cunoască informații despre existența atât a resurselor logistice pentru prim ajutor, cât și a resurselor umane instruite pentru a le oferi eficiența maximă. Pentru a promova rezultatele proiectului, au fost alese canalele de comunicare instalate pe telefoanele mobile (o aplicație pe telefoanele mobile în care vor fi evidențiate toate serviciile și resursele create în cadrul proiectului și disponibilitatea acestora în timp real).

ACTIVITĂȚI ȘI REZULTATE:

  • Grupul țintă -​​ 600 de persoane – cadre didactice și studenți, din care 200 de persoane din orașul Cahul, raionul Cahul, Republica Moldova și 400 de persoane din orașul Galați, județul Galați, România.​​ Toți aceștia sunt personal permanent sau studenți ai instituțiilor partenere ale proiectului.

  • Participanții​​ la campania de sensibilizare și informare, organizată în cadrul proiectului, vor fi selectați de către membrii rețelei formatorilor (20 de persoane selectate de fiecare dintre cei 30 de formatori). Se va ține cont de faptul că va exista o distribuție echilibrată a persoanelor care​​ sunt informate și instruite în domeniul primului ajutor, astfel încât în ​​fiecare dintre cele 35 de aripi existente ale Universității Dunării de Jos (Universitatea Dunărea de Jos) și cele 4 clădirile existente ale Universității de Stat Cahul, indiferent dacă este vorba despre o clădire didactică sau rezidențială sau accesorie.​​ Prioritatea de a fi incluși​​ în rândul membrilor grupului țintă va fi acordată persoanelor responsabile de o astfel de clădire, fie că sunt lideri ai organizațiilor studențești, coordonatori ai activităților didactice informale existente, membri ai personalului cu rolul definit de regulamentul intern ale​​ celor doi instituții în implementarea și monitorizarea protecției muncii.​​ 

  • Toți participanții la aceste sesiuni de informare și instruire vor instala pe telefoanele lor mobile aplicația care va fi creată în cadrul proiectului. Aplicația promovează atât rețeaua formatorilor, cât și locația punctelor de prim ajutor nou create și echipate.

DURATA PROIECTULUI:

14 luni

BUGETUL PROIECTULUI:

Valoarea totală a proiectului este de 219.981,30 de euro, din care 197.131,30 de euro reprezintă Grantul din fonduri europene, iar 22.850,00 de euro cofinanțare din partea celor două universități.

RELEVANȚA PROIECTULUI ȘI IMPACTUL TRANSFRONTALIER PRECONIZAT:

Strategia de intervenție a proiectului se bazează pe o viziune comună privind dezvoltarea zonei proiectului – județul Galați și raionul Cahul și o viziune de dezvoltare comună pentru perioada de implementare în sectorul serviciilor de sănătate. Abordarea strategică propusă a proiectului se concentrează pe aspecte specifice ale obiectivelor comune relevante pentru cooperarea transfrontalieră.

Conform documentului de programare pentru sprijinul UE pentru cooperarea transfrontalieră ENI (2014-2020), proiectul trebuie să abordeze unul dintre cele trei obiective strategice predefinite și să concentreze intervențiile pentru a aborda provocările comune în sănătatea publică și siguranța și securitate și promovarea unor condiții și modalități mai bune pentru asigurarea mobilității persoanelor și serviciilor.

Pentru a defini strategia de intervenție a proiectului, a fost realizată o serie de analize, incluzând o analiză SWOT, o analiză de coerență împreună cu consultarea extinsă a părților interesate și revizuirea rezultatelor obținute în cadrul acțiunilor anterioare de parteneriat.

Celelalte analize și consultările preliminare ale potențialilor beneficiari care au fost realizate au fost concepute pentru a oferi informații structurate cu privire la zona proiectului și obiectivele și activitățile specifice propuse.

Obiectivul general al proiectului contribuie la realizarea obiectivului general al Programului operațional comun România-Republica Moldova, care este îmbunătățirea calității vieții oamenilor din zona proiectului prin investiții comune în sănătate, asigurând în același timp siguranța și securitatea cetățeni din cele două județe – județul Galați și raionul Cahul.

Accesibilitatea la infrastructura de sănătate în zona proiectului este scăzută, iar vechea infrastructură de sănătate este predominantă, inclusiv în zona urbană. Capacitatea infrastructurii și numărul de medici este sub mediile naționale, în timp ce speranța de viață la naștere în zona proiectului este sub mediile​​ internaționale. Pe de o parte, luând în considerare faptul că accesul și dezvoltarea serviciilor de sănătate reprezintă o problemă largă de îngrijorare comună, iar pe de altă parte, faptul că zona proiectului este expusă unei serii de provocări structurale, necesitatea finanțării și implementării sănătății inițiativele devin necesare. În acest context, prioritatea va acorda sprijin acțiunilor comune și inițiativelor de medicină de urgență în domeniul sănătății publice.

În ultimii doi ani, în județul Galați, sănătatea publică și activitățile de dezvoltare conexe sunt prioritare, iar în acest context, multe proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale sunt evaluate și implementate, precum: extindere, modernizare și dotare pentru 2 unități de urgență, extindere și dotare pentru 3 ambulanțe integrate de specialitate, intervenții pentru eficiența energetică cu efecte pozitive asupra calității actului medical pentru 2 spitale, construcția de locuințe pentru tinerii specialiști în sănătate, proiect de achiziție și planificare a spațiului pentru o linie accelerator de particule. Aceste investiții sunt de o amploare mare, dar aceste intervenții nu pot avea efectul dorit decât dacă se iau măsuri pentru a reduce riscul vital și pentru a reduce timpul de intervenție în cazurile de boală. Deși măsurile pentru îmbunătățirea infrastructurii sunt mai numeroase, nu găsim aceleași resurse financiare și planuri de acțiune dedicate atragerii resurselor umane instruite în domeniul serviciilor medicale la nivel local și nici măsuri adecvate pentru conștientizarea și educarea populație în domeniul intervențiilor de prevenire și de prim ajutor, dacă este necesar.

În județul Galați, populația urbană reprezintă mai mult de 50% din totalul înregistrat la nivel de județ, dar este în cadrul județului unde indicatorii migrației externe sunt cei mai pronunțați în situația națională. Ca urmare a acestui fenomen, există aproape un deficit de forță de muncă calificată în aproape toate domeniile de activitate. Cu toate acestea, unul dintre sectoarele cele mai afectate de această deficiență de forță de muncă este sănătatea. În zona de sud a Moldovei și în Galați, presiunea asupra instalațiilor sanitare existente este mai mare. Acest lucru se întâmplă deoarece în jurul liniei urbane Galați​​ –​​ Târgul​​ Bujor – Cahul există o acoperire minimă a serviciilor medicale pentru toate nivelurile de intervenție și complexitate. În majoritatea județelor din această zonă există multe specialități medicale pentru care nu mai există medici sau personal medical calificat (de exemplu pediatrie, neurologie, chirurgie pulmonară, oncologie etc.). În aceste condiții, pacienții din județul Tulcea de Nord, județul Vrancea și parțial județul Brăila ajung la unitățile de urgență ale spitalelor din județul Galați.

În acest context, timpul de răspuns în caz de urgență al echipelor de prim-ajutor​​ Galați​​ și Cahul este mai mare decât media națională și reprezintă o constrângere majoră pentru intervențiile de risc major, vital.

Până în prezent, această problemă a fost rezolvată prin cooperarea dintre instituțiile publice și societatea civilă în două inițiative: prima a fost un proiect pilot pentru achiziția a 5 defibrilatoare care au fost plasate în locuri extrem de publice – inițiative care au fost foarte bine primite la nivelul comunității iar a doua, prin crearea în cadrul Facultății de Medicină a Universității Dunărea de Jos Galați, a unui grup de studenți voluntari, pentru a acoperi lipsa de personal din serviciile de ambulanță și de la serviciile de urgență.

S-a constatat, de asemenea, că există o nevoie majoră de educație la scară largă a populației în domeniul primului ajutor și unde echipamentele de prim ajutor sunt deja instalate să existe cel puțin în timpul zilei, în zonele puternic circulate de către persoane instruite care sunt capabile pentru a oferi aceste intervenții.

Aceste descoperiri se adaugă la faptul că riscul de îmbolnăvire la populația tânără este într-o tendință în creștere.

Prin urmare, patologia bolilor cardiovasculare nu mai este specifică persoanelor cu vârsta peste 50 de ani. Sunt din ce în ce mai frecvente la persoanele cu doar peste 30 de ani. Potrivit OMS, în următorii 10 ani, bolile cardiovasculare vor fi cauza decesului pentru 23 de milioane de oameni. Există o scădere continuă​​ a vârstei pacientului, iar medicii au dezvoltat un model de viață a tinerilor care influențează apariția acestor afecțiuni.

Vârsta nu mai este un criteriu pentru validarea sănătății unei persoane și atenția este tot mai atrasă asupra patologiilor întâlnite la populația tânără. Stresul, stilurile de viață dezordonate, alimentația slabă, riscul obezității, fumatul crescut și consumul de alcool sunt „criminalii tăcuți” ai tinerei generații.

20% din populația tânără prezintă un diagnostic de sindrom metabolic, ceea ce înseamnă hipertensiune arterială, dislipidemie, obezitate abdominală sau modificări glicemice care favorizează apariția diabetului. După vârsta de 30 de ani, găsim o incidență ridicată în rândul tinerilor în patologia cardiovasculară – hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac sau chiar infarct. (Dr. Adrian Linte, expert în chirurgie procesuală la Spitalul de Boli Cardiovasculare​​ „Angiomedica”)

La fiecare 30 de minute, un român suferă un atac de cord, iar în unul din zece astfel de cazuri, pacientul nu supraviețuiește. În zona analizată, tot mai mulți tineri cu vârste cuprinse între 20 și 45 de ani ajung la spital cu atac de cord. În România și Moldova, astfel de cazuri devin obișnuite, spre deosebire de alte țări. În multe țări ale Uniunii Europene, populația tânără are obligația de a efectua un screening cardiovascular, inclusiv: un consult cardiolog, o ecografie cardiacă, un Doppler, un test de efort. La aceste motive, se adaugă că o problemă majoră în România este diabetul și obezitatea. În prezent, România se află pe locul doi în Europa ca număr de persoane care suferă de diabet și pe locul trei în obezitate. Stilul de viață dezechilibrat, consumul excesiv de zahăr și grăsimi și stilul de viață sedentar sunt vinovații pentru această situație. Nu există programe de prevenire a bolilor, iar tinerii nu merg la fizic anual dacă nu se simt rău.

Sondajul realizat de experți europeni relevă o populație îmbătrânită și bolnavă, cu acces limitat la îngrijiri medicale de calitate. De exemplu, raportul subliniază că populația în vârstă de 65 de ani a crescut în Uniunea Europeană în 2015, în timp ce speranța de viață a depășit 80 de ani în 18 state membre. România nu se află printre aceștia, potrivit documentului. În schimb, țara noastră este capul deceselor prin boli cardiovasculare, cu o schimbare a profilului: tot mai mulți tineri români atât bărbați, cât și femei sunt afectate de boli de inimă.

Aceeași schimbare de profil este valabilă și pentru județul Galați, cardiologii subliniind că tot mai mulți tineri suferă de boli de inimă. De asemenea, atacul de cord afectează tot mai mult tinerii, ca urmare a unui stil de viață dezordonat și a unei alimentații inadecvate.

Incidența bolii coronariene este strâns corelată cu înmulțirea factorilor de risc. “Angina pectorală, atacul de cord devin tot mai frecvente la tineri”, avertizează dr. Chivu. Există o caracteristică particulară a atacului de cord la tineri: este adesea prima manifestare a bolii coronariene și poate fi fatală. “Acest lucru se datorează absenței circulației colaterale la nivel coronarian. La persoanele în vârstă, circulația colaterală este, în multe cazuri, o rezervă care limitează întinderea sau severitatea unui atac de cord. La tineri, circulația colaterală nu există de obicei, explicând severitatea unui atac de cord “.

Consecințele sunt evidente atât pentru indivizi, cât și pentru familie și societate: în situația fericită în care pacientul supraviețuiește unui atac de cord, episodul prin care a trecut îi va afecta efortul și potențialul creativ în majoritatea cazurilor. „Factorii de risc rămân cel mai frecvent: fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul, stresul, sindromul metabolic, sindromul inflamator, consumul de medicamente, fondul genetic”.

Rata mortalității brute în România se situează printre cele mai mari din Europa, pe locul doi. În 2014, mortalitatea în România a înregistrat valoarea de 11,4 la 1000 de locuitori. La nivel de județ, valorile variază între 9,50 și 17 la 1000 de locuitori.

Cele mai valoroase date statistice din perspectiva analizei științifice a mortalității, morbidității și, nu în ultimul rând, a stării de sănătate sunt date de indicatori specifici bolii, în cazul actual, de mortalitatea​​ specifică a bolii. După analizarea celor 19 cauze de deces, primele rânduri sunt ocupate de numărul de mortalități dat de: boli cardiovasculare, tumori, boli digestive, boli respiratorii și leziuni traumatice și otrăvire.

Legătura dintre nivelul socio-economic scăzut și mortalitatea crescută a bolilor cardiovasculare a fost deja dovedită de numeroase studii. (de ex. Deans și colab., 2009, Loucks și colab., 2009 etc.) Impactul statutului socio-economic asupra bolilor cardiovasculare pare să fie mai accentuat la femei decât la bărbați. (Picciotto și colab., 2006, Conen și colab., 2009 etc.).

Analiza morbidității, corelată cu factori care influențează scăderea continuă a numărului de boli, precum și întărirea sănătății, au stat la baza Strategiei naționale de sănătate 2014 – 2020. Având în vedere structura populației, nivelul de viață în cele analizate în zonă, bolile cronice sunt cele care determină dimensiunile morbidității și cheltuielilor de asistență medicală. Reducerea sarcinilor lor se realizează în principal prin programe naționale preventive de sănătate. Dar accesul echitabil și ușor la servicii de sănătate de calitate și eficiente, în special grupurile vulnerabile, inclusiv tinerii, nu trebuie neglijat.

CARE SUNT NEVOILE GRUPURILOR ȚINTĂ CARE VOR FI ABORDATE DE PROIECT?

Limitările județului Galați și ale​​ raionului Cahul:​​ 

  • resurse umane / materiale limitate în comparație cu numărul instituțiilor / organismelor societății civile care au nevoie de aceste resurse pentru cooperare / comunicare în domeniul intervențiilor medicale de urgență și al primului ajutor;​​ 

  • cererea latentă de informații de specialitate;​​ 

  • implicarea slabă a sectorului neguvernamental local să acționeze și să reacționeze pentru a satisface nevoia de colaborare în domeniul primului ajutor sau reducerea timpului de răspuns la solicitarea de intervenție;​​ 

  • slabă penetrare a instrumentelor de lucru de prim ajutor;​​ 

  • lipsa unei formule de colaborare transfrontalieră pentru promovarea acțiunilor inițiate de instituțiile publice / organismele societății civile în domeniul intervențiilor medicale de urgență;​​ 

  • lipsa unui studiu care să evalueze nevoile locale de colaborare instituțională în domeniul medicinii de urgență;​​ 

  • lipsa materialelor informaționale dedicate nevoilor locale.

În ceea ce privește instituțiile publice, s-au identificat constrângeri precum:​​ 

  • necesitatea asigurării relației pe termen lung și a cadrului instituțional pentru informare și instruire (configurarea rețelei comune a formatorilor și instrumente de comunicare), consiliere (redactarea ghidurilor de prim ajutor, telefon mobil aplicare) și formare (instruirea formatorilor și organizarea campaniilor de comunicare) pentru a utiliza instrumente noi și inovatoare, necesitatea de a sprijini dezvoltarea serviciilor medicale, de a spori eficacitatea acestora, dar și de a îmbunătăți situația medicală din zona transfrontalieră;​​ 

  • capacitatea instituțională redusă de evaluare a impactului ex-ante și ex-post a măsurilor și reglementărilor publice în domeniul sănătății publice, expertiză insuficientă a resurselor umane în intervenția de prim ajutor;​​ 

  • capacitatea redusă a autorităților locale de a dezvolta și implementa politici / acțiuni publice proprii în domeniul medical;​​ 

  • eficiență scăzută a planificării proceselor metodologice pentru dezvoltarea sectorului medical, ca parte a politicii de dezvoltare locală / regională în cadrul autorităților locale sau organizațiilor implicate în planificarea dezvoltării regionale.​​ 

În ceea ce privește constrângerile grupului țintă, problemele sunt: ​​

  • informații diferite și dificil de accesat în noi domenii de expertiză.

Proiectul reunește instituții academice reprezentative la nivel regional – 2 universități de stat. Proiectul își propune să determine o schimbare în regiunea în cauză prin intermediul soluțiilor pe care le propune pentru problemele din domeniul intervențiilor medicale de urgență și eficiența răspunsului la intervenție, acordând primul ajutor reprezentanților grupurilor țintă și beneficiarilor direcți. din județul Galați și din raionul Cahul, Republica Moldova. Astfel, proiectul încurajează și susține în principal inițiativele practice din partea instituțiilor de învățământ publice și private, într-o abordare care favorizează concretul în detrimentul noilor abordări programatice care se suprapun celor existente.

Identificarea sectorului de colaborare prioritară:

– reprezentanții grupurilor țintă au un nivel mediu de informații generale în domeniul intervențiilor medicale de urgență și al primului ajutor, ceea ce determină un interes crescut pentru absorbția și înțelegerea informațiilor de specialitate. Datele furnizate de structurile de specialitate din cadrul celor două instituții partenere evidențiază faptul că există deja o solicitare de informații de specialitate în domeniul primului ajutor. La nivelul reprezentanților grupurilor țintă, analiza necesității comunicării și colaborării evidențiază solicitarea de informații specializate actualizate în domeniul medicamentelor de urgență și în modalitățile de colaborare la nivel instituțional (concretizate sub formă de parteneriate active și scurte concrete) și programe de acțiune pe termen mediu) pentru a facilita dezvoltarea acestei zone de activitate la nivel regional.

Nivelul de implicare al grupurilor țintă alese de reprezentanții organizațiilor partenere este: informare, comunicare și participare.

La selectarea grupurilor țintă au fost luate în considerare următoarele considerente:​​ 

  • lipsa inițiativelor similare care vizează direct reprezentanții grupurilor țintă alese să organizeze și să organizeze întâlniri comune (româno-moldovenești);

  • rolul pe care îl joacă în dezvoltarea socială locală;​​ 

  • rolul influențatorilor;​​ 

  • existența unor propuneri de proiecte în acest domeniu de activitate creat de autoritățile locale și sectorul privat din Cahul, Moldova și județul Galați, care nu pot fi create ca alte oportunități decât în ​​existența unei structuri de colaborare.

CARE ESTE SOLUȚIA PROPUSĂ DE PROIECT PENTRU A REZOLVA PROBLEMELE RESPECTIVE?

Pornind de la situația existentă în zona proiectului, putem vedea că există o nevoie în comunitate și reprezentanții grupurilor țintă de a conștientiza problemele medicale existente la nivelul tinerilor. Intervențiile pentru soluționarea situației de sănătate a tinerilor pentru a reduce incidența bolilor cronice pentru a avea efectele așteptate ar trebui exprimate în mai multe moduri: prima ar fi introducerea de politici publice prin care tinerii participă la screening, programe extinse de prevenire și educație privind stiluri de viață sănătoase, crearea de instrumente de comunicare legate de specificul și monitorizarea sănătății ca acțiune proactivă pentru menținerea stării de sănătate pentru vârste tinere sau pentru persoanele active. Un al doilea nivel vizează luarea de măsuri cu impact imediat ce este destinat să remedieze situația existentă. Printre problemele care necesită soluții urgente se numără: atragerea și instruirea resursei umane capabile să furnizeze intervenții medicale de urgență, adică prim ajutor până la sosirea echipajului medical specializat, asigurând disponibilitatea facilităților logistice pentru prim ajutor​​ în apropierea a inclus voluntari, extinderea conștientizării și informațiilor despre importanța unui stil de viață sănătos și aplicarea de măsuri preventive și cunoașterea măsurilor de intervenție imediată.

Ca strategie de abordare a problemelor identificate în cadrul grupurilor țintă, a fost aleasă punerea în practică a unor soluții care ajută la rezolvarea nevoilor imediate și a măsurilor de dezvoltare și prevenire ulterioare și concomitente și a stilului de viață sănătos în colaborare cu instituțiile care vor fi încheiate de comun acord cu în perioada de sustenabilitate.

Prin urmare, distingem un set de probleme sistemice care afectează situația grupurilor țintă și, de asemenea, probleme identificate de reprezentanții grupurilor țintă în cadrul eforturilor lor de a rezolva propriile lor situații medicale sau familiale. La nivel de probleme sistemice, proiectul abordează problema angajării personalului care poate oferi voluntar primul ajutor în apropierea locurilor lor de muncă zilnice și problema cooperării instituționale care vizează sănătatea angajaților propriilor lor organizații.

La nivelul problemelor și al constrângerilor întâlnite de grupul țintă, proiectul contribuie la creșterea nivelului de expertiză și cunoștințe în domeniul primului ajutor, creând structuri de colaborare care vor facilita schimbul de informații și bune practici, crearea de instrumente utile de lucru în situația în care va fi nevoie de o intervenție medicală de urgență la o anumită persoană sau pentru cei din jurul acestei persoane.

Proiectul va ajuta la rezolvarea nevoilor identificate în zona proiectului prin: îmbunătățirea relațiilor umane și sociale prin crearea de rețele; Prin implicarea instituțiilor asociate în organizarea acțiunilor specifice proiectului, încercăm să creăm resurse locale eficiente, cu competențe sporite și abilități care să se bucure de credibilitate în cadrul comunității locale; crearea și punerea la dispoziție a rețelei a resurselor logistice pentru operarea și promovarea activităților transfrontaliere în domeniul asistenței medicale de urgență și al primului ajutor; abordarea transfrontalieră a dezvoltării în domeniul medical prin corelarea eforturilor unitare de dezvoltare durabilă în regiunea de frontieră vizată. Această abordare vizează înlăturarea dificultăților prezente la nivel local cauzate de lipsa mijloacelor de comunicare și dotare; oferirea oportunității de a exprima nevoile de comunicare și colaborare la nivel instituțional în domeniul dezvoltării durabile a serviciilor medicale; crearea cadrului necesar pentru inițierea și susținerea dezbaterii publice; Proiectul își propune să stimuleze dezbaterea publică ca o condiție prealabilă pentru înțelegerea implicațiilor procesului educațional, cu implicații profunde pentru dezvoltarea serviciilor medicale de interes pentru comunitățile locale.

DE CE ESTE NECESARĂ COOPERAREA TRANSFRONTALIERĂ PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR ȘI REZULTATELOR PROIECTULUI?​​ 

CARE SUNT BENEFICIILE TRANSFRONTALIERE PE TERMEN LUNG PREVĂZUTE DE PROIECT?

Partenerii proiectului au o experiență bogată în cooperarea transfrontalieră și transnațională și au implementat numeroase acțiuni în diverse domenii: dezvoltare socială și economică, mediu etc. Propunerea actuală de proiect va extinde cooperarea și se va concentra pe problemele tineretului, precum și problemele medicale. Pe lângă consolidarea parteneriatului dintre partenerii proiectului și alte părți interesate regionale, proiectul va stimula cooperarea transfrontalieră între tinerii de pe ambele părți ale frontierei, îi va ajuta să identifice problemele majore cu care se confruntă, precum și să întreprindă unele soluții și intervenții potențiale.

Deși partenerii proiectului au convenit să solicite un proiect simplu datorită simplității și limitării riscurilor, impactul transfrontalier egal a fost o condiție prealabilă importantă la elaborarea proiectului:

  • solicitantul și partenerul său vor fi implicați activ în activitățile de management de proiect;

  • unele activități vor avea loc în Moldova și altele în România;

  • toate activitățile vor implica atât participanți moldoveni, cât și români;

  • rezultatele proiectului, cum ar fi ghidul de prim ajutor, rețeaua de formatori, instrumente comune de comunicare și promovare, campanie de conștientizare, diseminarea evenimentelor elaborate vor fi de tip transfrontalier și vor viza nevoile specifice ale unei zone de frontieră.

Necesitatea cooperării transfrontaliere pentru atingerea obiectivelor și rezultatelor se află​​ pe​​ fundalul parteneriatului dintre instituțiile partenere. Această relație de cooperare de la debut nu am rezumat performanța activităților sau proiectelor punctuale cu rezultate viabile pe termen scurt.

În urmă cu 20 de ani, cele două instituții au început noi oportunități de cooperare prin crearea​​ extensiunii​​ Cahul​​ ca structură de învățământ universitar în cadrul Universității „Dunărea de Jos”​​ din Galați. Acest tip de structură a fost o premieră pentru Republica Moldova și a permis absolvenților de liceu din Republica Moldova să se înscrie și să urmeze studii universitare în cadrul unei instituții academice din România, fără a fi nevoie să călătorească în afara teritoriului național​​ al Republicii Moldova. Oferta educațională a acestei structuri academice a venit în întâmpinarea nevoilor de educație existente în partea de sud a Moldovei, dar a implicat și colaborarea cu Universitatea de Stat „Bogdan​​ Petriceicu​​ Hasdeu” din Cahul pentru a completa activitățile celor două instituții de învățământ superior.

Mai mult, parteneriatul dintre cele 2 instituții a implicat încă de la început schimbul de resurse materiale: spații didactice, evenimente comune pentru promovarea ofertei educaționale, sesiuni de comunicare științifică, program de predare corelat permanent, schimburi de experiență, costuri comune de administrare a operațiunilor .

Apariția oportunităților de finanțare ale Uniunii Europene, mai întâi pentru instituțiile academice din România și apoi pentru cele din Republica Moldova, a deschis noi posibilități pentru dezvoltarea activităților deja comune. Prin urmare, sunt posibile și ar putea fi finanțate noi activități de dezvoltare comună a capacității operaționale și instituționale.

Parteneriatul nu s-a limitat doar la organizarea de evenimente și acțiuni de natură științifică sau didactică, ci a vizat și acțiuni menite să îmbunătățească abilitățile și competențele individuale atât pentru personal, cât și pentru studenți.

Situația sistemelor medicale din cele două regiuni aduce în atenția opiniei publice probleme foarte grave pentru care nu există resurse materiale sau financiare pentru abordarea lor. Principalul motiv pentru a alege în comun soluționarea anumitor probleme este acela că ambele instituții găzduiesc și gestionează un număr mare de angajați (angajatori locali importanți) și un număr foarte mare de studenți.

Astfel, profilul și specificul problemelor întâmpinate sunt similare, iar modalitățile de rezolvare a acestora pot fi mult mai ușor de aplicat dacă acest lucru este realizat în comun. De exemplu, resursele logistice alocate activităților proiectului situate în spațiile publice și clădirile din Cahul, Republica Moldova vor fi utilizate atât de angajații Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, cât și de angajații și studenții extinderii Universității „Dunărea de Jos”​​ din Galați. Unii dintre membrii rețelei de formatori din cadrul Universității „Dunărea de Jos”​​ din Galați​​ sunt, în același timp, profesori care predau la extensiunea Cahul, Republica Moldova. În concluzie, resursele logistice vor fi utilizate atât de angajații Universității „Dunărea de Jos” (extensiunea Cahul), cât și de cei ai Universității de Stat „Bogdan​​ Petriceicu​​ Hasdeu” din Cahul, în funcție de calendarul și apariția de urgență în calendarul planificat.